Nimeni nu a vazut un snark insa toata lumea si-l poate imagina. Primul pas este sa intelegi de la ce a plecat Lewis Caroll cand a scris the hunting of the snark, desi el nu a lasat nicio indicatie lingvistica referitoare la nasterea acestui animal. In limba romana cea mai potrivita traducere este sarchinul, provenita de la sarpe si rechin, in timp ce in engleza mai exista cel putin una care conduce la o imagine la fel de freaky: snail+shark sau cu un impact auditiv puternic: snarl+bark.
De ce tot acest excurs fara sens in cartile prafuite cu povesti pe care nu le mai citeste nimeni? Pentru ca a fost singura constructie de acest gen de care am reusit sa imi amintesc atunci cand, prins intr-un trafic infernal, in care mai mult stateam decat inaintam, am descoperit o constructie similara: hate+ love=have. lol O coincidenta destul de neinsemnta incat sa se transforme intr-o categorie aici, in care voi varsa tot ce imi place si urasc in acelasi timp, ceea ce, inevitabil, se transforma intr-o impunere. Asa ca, iata primele candidate:
Hate to, love to … have to:
fiu ecologist
fiu anglofil